marți, 12 octombrie 2010

"Toate drumurile duc la Roma"

...Și drumul nostru a dus, în sfârșit, la Roma; mai exact: Marina, Adriana, Roxana, Carmen, Anca și Cami.
Odate ajunse în Roma, ne-am confrutat cu o criză de comunicare interculturală destul de "serioasă": șoferul care ne aștepta la aeroport, precum și proprietarul apartamentului pe care l-am închiriat, nu știau engleza, iar noi nu știam italiana:) Personal, mă simțeam ca o furnică într-o lume mare, necunoscută. Dacă cu domnul șofer n-a fost nevoie să conversăm prea mult, îmi făceam griji cum ne vom înțelege cu proprietarul....și am conversat în spaniolă, atât cât ne-am priceput.

În ceea ce privește Roma, orașul este minunat. În cele aproape 4 zile, am mers mult, ne-am plimbat pe străduțe înguste, dar încărcate de turiști, ne-am oprit în numeroasele piețe cu deja celebrele fântâni, am vizitat locuri minunate, încărcate de istorie, tradiție și grandoare.

Am aruncat o monedă în Fontana di Trevi, sperând să ne reîntoarcem într-o bună zi, am vizitat Colosseumul, Piazza Venezzia, Pantheonul, Forul lui Traian, cartierul cu străduțe înguste din Trasteverre, precum și multe, multe alte locuri minunate unde am făcut mii de poze. Eram toate entuziasmate, animate de dorința de a vedea cât mai multe locuri, de a cunoaște cât mai mult din istoria Romei Antice...în plus, am avut parte de o vreme minunată, cu mult soare. Ieri, în ultima noastră zi la Roma, a plouat, însă a meritat să stăm la rând, înghesuite sub o umbrelă, pentru a vedea Vaticanul și Basilica San Pietro. Urmându-l pe ghidul nostru britanic, am petrecut 3 ore în Muzeul Vaticanului, admirând sculpturile și frescele minunate, totul culminând cu Capela Sixtină a lui Michelangelo.

Nu credeam că voi îndrăgi atât de mult acest oraș. Cu siguranță, Roma este un loc mirific, plin de măreție, încărcat de frumusețe la tot pasul. În timp ce vizitam diverse locuri, mă încerca un semtiment frumos, acela că voi reveni cândva, iar toate acele locuri nu-mi vor mai fi necunoscute, ci îmi vor fi locuri familiare și dragi. Am descoperit că italiana e o limbă frumoasă, pe care o înțeleg, dar pe care mi-aș dori s-o învăț, pentru a putea și vorbi; chiar am învățat câteva cuvinte, auzite de la localnici sau "însemnate" în locurile pe care le-am vizitat.

Ne-am întors în București, nostalgice, dar încărcate cu energie pozitivă și mai bogate cu încă o experiență deosebită. Ne vom întoarce cândva...până atunci, sper să bifăm pe hartă și alte locuri, la fel de frumoase...





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu