Banca şi clienta turmentată...sau derutată?!

Situaţie/context: În octombrie, voi face o vizită în Roma cu încă 5 prietene. După lungi căutări pe internet pentru cazare, am gasit o ofertă avantajoasă, era şi aproape de centru, 2 camere într-un imobil, era perfect. Trebuia însă să plătim un avans, pentru a face rezervarea...printr-un transfer bancar. (întrucât eu găsisem oferta, eu fusesem persoana de legătură cu proprietarul, tot eu m-am oferit să fac şi transferul bancar)...de aici începe aventura:

Acţiune:

Vineri, 11:30, banca Intesa Sanpaolo, Bucureşti (la această bancă era deschis contul proprietarului, m-am gândit să fac tot aici transferul):

- "Bună ziua, aş dori să fac un transfer bancar, în euro, în Roma"
- "Ştiţi, dacă nu aveţi deschis un cont la noi, nu puteţi face niciun transfer; ar trebui să vă deschideţi mai întâi un cont; duceţi-vă la o bancă unde aveţi deschis un cont."
Buuun..

Tot vineri, 12:00, Banca Transilvania, langă Universitate, Bucureşti:
- "Bună ziua, aş dori să fac un transfer bancar, în euro, în Roma"
...n-am reuşit să fac niciun transfer; motivul: aveam datele bancii din Roma, dar nu aveam adresa completă a beneficiarului; plus existenţa unui comision de 18 euro pentru transfer(o sumă mare, neprevăzută)

Sâmbătă (la 11:20, trebuia să prind un tren spre casă; la 09:30, se deschideau băncile)
09:35, eram la Banca Transilvania, Crângaşi:

- "Buna ziua,...." (aceeaşi replică, repetată de nenumărate ori)
- "Duceţi-vă la colega din spate pentru transfer"
- "Bună ziua, aş dori să fac un transfer bancar, în euro, în Roma"

(Tipa sună la BT de la Universitate, unde am deshis contul, deoarece cei de acolo trebuiau să autorizeze tranzacţia; după o convorbire de câteva minute, după încercarea de a începe tranzacţia (trecuseră vreo 10-15 minute), se luminează şi domnişoara de la birou):
- Aaaa, îmi pare rău, dar sâmbâta nu se fac tranzacţii externe. (spusesem de la început unde vreau să fac transferul, atât celei de la ghişeu, cât şi ameţitei de la birou, care s-a trezit cam târziu cu răspunsul).
În final, am reuşit să iau bagajul de la cămin şi să prind trenul spre casă.

Luni, 11:00, Banca Transilvania, Slatina:
- "Buna ziua...."
...............................
- "Vă convine să plătiţi 18 euro comision, pentru un transfer de 192 de euro? Prin Western Union ar ajunge mai repede şi ar fi mai mic comisionul (adică 16 euro, economiseam 2 euro??!!)
- "Nu, mulţumesc. Dacă propretarul mi-a trimis număr de cont, prefer să trimit banii direct în cont"

Bineînţeles, nu se poate face nimic fără Bucureşti: tipa de la bancă sună la Bucureşti, vorbeşte vreo 3 minute, cere autorizaţie să facă transferul, etc.
După o jumătate de oră de completat formulare, schimbat lei în euro pentru comision şi achitat suma, mă întorc la biroul din faţă cu chitanţa:
- "Mai luaţi loc puţin, trebuie ca cei din Bucureşti să autorizeze tranzacţia" (deja îmi pierdeam răbdarea)

...după 20 de minute: "mai durează puţin",....după încă 25: "ştiţi, nu are rost să mai aşteptaţi; tranzacţia a fost efectuată, doar că cei de la Bucureşti trebuiau să-mi mai trimită un nr. de referinţă, dar se mişcă foarte greu...eu vă dau hârtia asta, şi treceţi mâine să luaţi şi hârtia cealaltă, dacă vă mai trebuie.."

Deznodământ:
Am făcut tranzacţia, dar am ieşit din bancă cu un gust amar şi cu dorinţa de a nu mai avea prea curând nevoie de serviciile unei bănci ( poate doar bancomat).
Avem bănci la orice colţ de stradă, dar eficacitatea e zero, iar birocraţia e la cote înalte. De ce trebuie să ceară autorizaţia sucursalei unde ţi-ai deschis contul, pentru a face un amarât de transfer bancar? Care e scopul sau utilitatea, că eu nu pricep?

"Propunere" pentru bănci, pentru a "simplifica" lucrurile: clientul să fie nevoit să se ducă la banca unde şi-a deschis contul, pentru a efectua un transfer bancar. Exemplu: dacă îmi deschid contul în Cluj şi eu sunt în Bucureşti, să ma duc la banca din Cluj de fiecare dată când vreau să fac un transfer. În felul acesta, banca n-ar mai trebui să sune la sucursala unde ţi-ai deschis contul pentru a cere autorizaţie, nu ai mai aştepta pe un scaun 40 de minute, uitându-te pe pereţi, ci te-ar trimite în persoană direct acolo...

Urăsc băncile astea, în număr infinit, precum şi birocraţia şi "siguranţa şi eficacitatea" pe care le am atunci când vreau să fac un transfer, care ar trebui să "coste" câteva minute, nu ore, plimbări de la o bancă la alta, apatie şi incompetenţă, nervi etc. La un moment dat, mă enerva situaţia asta atât de mult, încât mă întrebam dacă eu sunt chiar aşa de incompetentă, încât să nu reuşesc să fac un transfer?, ceea ce ma ambiţiona mai tare să finalizez eu totul ( altfel, aş fi putut delega una din celelalte 5 să facă transferul)